Jurnal de călătorie

La începutul lunii iulie, într-o dimineaţă călduroasă am pornit din Timişoara cu trenul accelerat spre Galaţi. Principala noastră destinaţie a fost oraşul Tecuci din Judeţul Galaţi, unde locuiesc finii noştri. Calea ferată Timişoara-Galaţi străbate România de la vest la est.

Deşi drumul a fost lung şi obositor nu am putut rămăne indiferenţi la traseul cu privelişti pitoreşti, mai ales când am străbătut Carpaţii Orientali prin Defileul Mureşului între Topliţa şi Deda, iar apoi peste Pasul Ghimeş.

Ajungând la Tecuci, orăşel situat în Câmpia Moldovei, am fost primiţi cu mare căldură şi ospitalitate. Am fost foarte bucuroşi când am aflat că vom participa la un pelerinaj de trei zile organizat de finul nostru, părintele Postea Cristian.

Pornind spre nordul Moldovei, pe urmele lui Ştefan cel Mare, unde se simte la tot pasul trecutul istoric plin de glorie, am admirat frumuseţile naturale ale peisajului. Într-un cadru feeric de basm am găsit liniştea duhovnicească în minunatele mănăstiri din Moldova. Astfel am poposit la mănăstirile Bistriţa, Neamţ, Secu, Sihăstria, Văratic şi am admirat minunatele begonii de la Mănăstirea Agapia.

Ulterior am vizitat Iaşiul, vechi centru cultural şi universitar. La Mitropolia din Iaşi ne-am închinat în faţa sfintelor moaşte ale Cuvioasei Parascheva, unde vin mulţi credincioşi în pelerinaj.

După ce am străbătut estul României ne-am îndreptat spre Bucureşti, capitala ţării, mare centru politic, economic, universitar şi cultural. Într-un ansamblu armonios în faţa noastră se succedau clădirile vechi alături de cele noi: Universitatea, Teatrul Naţional, Intercontinentalul, Atheneul Român şi cea mai impunătoare clădire – Palatul Parlamentului. Nu se poate trece prin Bucureşti fără a vizita parcurile: Cişmigiu şi Herăstrău, precum şi fără o plimbare cu metroul. Plini de impresii ne-am îmbarcat în Gara de Nord în trenul care mergea spre Timişoara, punctul nostru de plecare.

Aşa am petrecut câteva zile de neuitat şi ne-am întors cu multe cunoştinţe noi despre acele locuri minunate.

Početkom jula, jednog toplog jutra pošli smo vozom iz Temišvara za Galac. Naša glavna destinacia bio je grad Tekuč u Županiji Galac, gde stanuju naši kumovi. Pruga Temišvar-Galac prevaljuje Rumuniju sa zapada na istok. Iako je put bio dug naporan nismo mogli ostati ravnodušni na prelepe pejzaže, naročito kada smo prelazili preko Istočnih Karpata, kroz dolinu Moriša između Toplice i Dede, a zatim preko prevoja Gimeš.

Kada smo stigli u Tekuč, u grad koji se nalazi u ravnici Moldove, bili smo primljeni sa velikim gostoprimstvom. Mnogo smo se radovali kada smo saznali da ćemo učestvovati u trodnevnom hodočašću koji je organizovao otac Postea Kristijan.

Pošli smo prema severu Moldove stopama Štefana Velikog, gde se na svakom koraku vidi istorijska prošlost puna slave, posmatrali smo prirodne lepote. U prekrasnim manastirima Moldove pronašli smo duhovni mir. Obišli smo manastire: Bistrica, Neamc, Seku, Sihastrija i Varatik. Posmatrali smo prekrasne begonije u manastiru Agapija.

Zatim smo posetili Jaš, stari kulturni i univerzitetski centar. U Mitropoliji u Jašu smo se poklonili pred moštima svete Petke, gde dolaze mnogi vernici u hodočašću.

Posle obilaska istočne Rumunije pošli smo prema Bukureštu, glavnom gradu, velikom političkom, ekonomskom, univerzitetskom i kulturnom centru. Pred nama su se ređala stara zdanja pored novih: Univerzitet, Narodno pozorište, Interkontinental, Rumunski Atene, a naj impozantnije zdanje je Palata Parlamenta. Ne može se proći kroz Bukurešt bez obilaska parkova Čišmidžiu i Herastrau, i bez vožnje metroom. Puni lepih utisaka krenuli smo iz Severne Železničke Stanice prema Temišvaru, mestu našeg polaska.

Tako smo proveli nekoliko nezaboravnih dana i vratili se sa puno novih saznanja o tim prelepim mestima.